Chemarea nocturna.


   " Noaptea a ocupat peisajul. Strazile candva gri sunt picurate de lumina stalpilor, ce sustin pe coloana lor de piatra becul. Becul ce ilumineaza. Luna pe jumatate pierduta in nori lumineaza vag, precum un bec gata sa isi stinga suflarea. Nici cainii maidanezi nu mai au multe de spus, si se strang lasand strazile goale. E prea frig pentru latrat si urinat din colt in colt. Strada ramane goala, asteptand. Catifelata dar taioasa, o ubra apare in cap de strada. Persoana merge repede si ferm, de parca ar fi cunoscut prea bine strada. Bineinteles ca o cunoaste. Aici sta EL. Ajunsa sub lumina, umbra prinde contur. E o femeie. Pardesiul ei inchis la culoare nu ii acopera picoarele. Acele picioare, parca scurse din esenta frumosetii, ce iti intorc ochii fara sa vrei. Se opreste sub bec. Scoate telefonul din poseta si il opreste. Scotoceste zgomotos cautand tabachera. "E pe birou!", spuse ea, producand sunet pe strada goala. Cateva injuraturi pe sub buze si isi continua drumul. Se opreste in fata blocului. Zambeste ironic in fata interfonul, si scoate parca din maneca o cartela. Usa se deschide cu un sunet mut, parca lasand blocul sa doarma in pace. Sunetul pasilor ei se amplifica pe hol, dar se opresc brusc. E in fata usii. Timpul se opreste pentru cateva momente, speriata parca.
    "Sunt aici", isi spuse ea, tragand cu putere aer in piept. E in fata usii. Parca simte usa. Erau timpuri cand simtea usa in spate, in timp ce EL o impingea. E putin spus asta. O simtea deplin, fara inhibitii. Era rece, dar placuta, si mainile lui o ajutau sa isi plimbele spatele gol pe usa. Sudoarea placerii cursese pe acea usa, si ea inca simtea asta. Fiori reci o strapung. Cu teama, dar hotarata, pune mana pe clanta usii. Deschide usa incet, lasand aerul inchis din apartament sa iasa. Usor si gratios precum o studenta in prima zi de facultate, paseste pe hol. Lasa pantofii, si paseste pe gresia rece. Usor isi da jos pardesiul scuturand suav din cap, oprindu-se in fata cuierului. Parul ei roscat reflecte in lumina stearsa ce bate prin geam. Venise de la munca, asa ca era de scuzat ca era in camasa si fusta. Oprita in fata cuierului se priveste in oglinda, si zimbeste precum o jivina in trup de fecioara, gata de festin. Isi deschide inca un nasture la camasa, lasand sanii mai liberi. Cu zambetul malefic pe buze, paseste usor catre camera lui. Stie ca e in pat, si ca nu se gandeste la asta. Fara sa scoata un sunet, ajunge in fata usii. Usor, cu piciorul, impinge in usa ce era pe jumatate inchisa. Intins in pat, EL ii simte mirosul. EL se ridica din pat, si usa se inchide brusc in spatele ei."

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Dar noaptea abia incepe.

Lună araba