Aer de toamna.

Tristetea e alba
alba si goala
te roade in interior
te lasa p-afara
doar o bucata
o vita de rasa
lasa din tine
doar o carcasa
o urma din ceea ce ai fost
privesti in gol
prezentul anost
natang mototol
nu vezi nimic
nu simti ca mor.

Racore de toamana
in aerul brun
nimic nu are rost
privesc hapsan
la ceea ce-am fost
la ceea ce spun
alerg catre cer
cad catre mal
ma las purtat de curenti
ma duc in aval
dar fara sa vreau
simt totul acum
dar mult mai brutal.

Simti aer cum intra
simti aer cum iese
lumina se duce
apusul ne petrece.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Dar noaptea abia incepe.

Lună araba